boala alzheimer

Cum îngrijești un vârstnic cu boala Alzheimer?

Una dintre bolile ce pot afecta un vârstnic este boala Alzheimer. 

Acestă boală îngreunează foarte mult îngrijirea unui vârstnic în special în contextul în care nu reușești să fii mereu alături de el.

În acest articol vorbim mai pe larg despre această boală și de modul în care putem îngriji cât mai atent cu putință un vârstnic ce suferă de această boală.

1. Ce este boala Alzheimer 

Știai că boala Alzheimer reprezintă cel mai frecvent tip de demență?

Acest termen este general folosit pentru pierderea memoriei și a altor capacități cognitive, ceea ce duce afectarea semnificativă a activităților zilnice și scăderea abilității persoanei de a fi independentă.

Începutul demenței se situează între vârsta de 40 și 90 de ani și este mai frecventă la femei.

Boala Alzheimer se datorează unor modificări la nivelul creierului prin depunerea unor plăci și prin atrofierea anumitor porțiuni ale acestuia, ceea ce duc la formarea de ,,goluri,” datorită cărora apar simptomele caracteristice. 

2. Boala Alzheimer simptome 

Stadiul de început 

Cel mai frecvent simptom de început al bolii Alzheimer este afectarea memoriei de scurtă durată, deoarece schimbările aduse de boală încep de obicei în acea zonă din creier specifică învățării.

Persoana afectată uită nume, adrese, sarcini, cuvinte sau locul unde a pus lucrurile. 

Dacă părintele/bunicul tău nu își găsește ochelarii deși îi are în mână, repetă aceleași întrebări foarte frecvent sau are nevoie de liste pentru a-și aminti lucruri, cel mai probabil se află în primul stadiu al acestei boli.

Stadiul mediu

Caracteristic acestei etape sunt:

– Tulburările de vorbire ( îi este greu să își amintească denumirea unor obiecte sau acțiuni);

– Schimbă forma unor cuvinte folosite înlocuind consoane;

– Este dezorientat în spațiu (valabil dacă se rătăcește prin oraș sau în spital dacă este internat);

– Acuză familia sau persoane din exterior când nu își găsește anumite lucruri (acesta uită unde anume le-a pus și din cauza bolii are tendința de a da vina pe cei din jur.).

Stadiul sever

În acest stadiu al demenței apar tulburările de mers, incontinența sfincterelor urinare și a celui anal. Pacientul fie vorbește fără înțeles, fie nu mai vorbește deloc. 

Memoria de lungă durată este sever afectată. Dacă îl vei întreba despre propria viață, vei vedea că în cele mai multe cazuri nu își va aminti prea multe, poate chiar nici anul în care suntem sau anul în care s-a născut. 

În ultimul stadiu, pot apărea crize epileptice (manifestate prin pierderea conștienței, persoana cade într-un somn adânc timp de câteva minute) și tulburări de înghițire.

Astfel, persoana va trebui spălată, hrănită, îmbrăcată și supravegheată în permanență. Acesta este probabil și momentul în care te simți copleșit în cazul în care cineva drag ție suferă de boala Alzheimer.

3. Boala Alzheimer cauze

Nu se cunosc exact cauzele principale ale bolii Alzheimer.

Se consideră că aceasta boală este determinată de o combinație dintre mai mulți factori, printre care se numără bolile din familie și modul în care persoana își trăiește viața. 

Cel mai important factor de risc al apariției demenței este vârsta înaintată și de aceea majoritatea celor care suferă de această boală au peste 65 de ani.

4. Diagnostic

Pentru a diagnostica această boală, primul pas este vizita la medicul de familie/ medicul neurolog. Aceștia vor pune întrebări pacientului despre istoricul medical, medicamentele pe care le utilizează, precum și simptomele pe care le prezintă. 

Este indicat ca în timpul examinării să fie prezent și un membru al familiei pentru a informa medicul cu privire la anumite modificări comportamentale, de personalitate, dar și pentru ca pacientul să se simtă în siguranță.

Există un test numit ,,Testul Ceasului”.

În cadrul acestui test i se cere persoanei examinate să deseneze cadranul unui ceas, cu cifrele de la 1 la 12.

După aceea acesta este rugat să pună orarul și minutarul conform indicațiilor. Pacienții cu boala Alzheimer au dificultăți imense în efectuarea acestui test, chiar și într-o fază incipientă.

Pentru diagnosticul probabil al acestei afecțiuni se pot efectua Tomografia Computerizată a Creierului și Rezonanța Magnetică Nucleară

Tomografia ne va arăta un creier micșorat în volum, atrofiat, iar Rezonanța Magnetică ,,goluri” ale șanțurilor creierului, care devin mai adânci decât în mod normal. 

Diagnosticul de certitudine al acestui tip de demență se poate pune doar post-mortem, în cadrul autopsiei. 

5. Boală Alzheimer evoluție

Boala evoluează cel mai adesea lent progresiv, dar este ireversibilă.

Mai jos îți vom prezenta succint cele mai întâlnite atitudini ale pacientului suferind de Alzheimer pentru a-ți fi ușor să identifici în care fază se încadrează. 

Ține minte însă, că în cazul unei evoluții rapide, persoana care suferă de această boală poate trece brusc către o fază următoare.

Faza inițială:

– reacții întârziate și capacitate de memorare redusă;

– neadaptare la situații noi și nefamiliare;

– schimbare rapidă a dispoziției, devine ușor certăreț și ai senzația că nu te mai poți înțelege cu el sub nicio formă.

Faza intermediară:

– dificultăți la citit, scriere și calcul;

– pierdere a orientării temporale și spațiale;

– suspiciuni nejustificate, tendința de a-i acuza pe cei din jur;

– probleme în recunoașterea persoanelor familiare.

Faza avansată:   

– nu își mai amintește că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă;

– pierde abilitatea de a mesteca alimentele, de a înghiți, uită că a mâncat deja;

– dificultăți în păstrarea echilibrului;

– pierderea controlului vezicii urinare și a controlului intestinal.          

6. Tratament Alzheimer

Tratamentul medicamentos al acestui tip de demență se instaurează după consultul medicului de specialitate, cu alte cuvinte după diagnosticarea acestei afecțiuni. 

În prezent, nu există un tratament care să vindece această boală, însă există medicamente care îi încetinesc evoluția. 

Din motive de etică, nu vom exemplifica scheme de tratament în cadrul acestui articol, deoarece doar medicul specialist poate personaliza o schemă pentru fiecare pacient. 

7. Cât trăiește un bolnav de Alzheimer?

În medie, o persoană diagnosticată cu Alzheimer trăiește 4-10 ani după stabilirea diagnosticului însă, în funcție de alți factori, viața poate continua încă 20 de ani.

Principala cauză a decesului este datorată tulburărilor de înghițire, caracteristice celui mai avansat stadiu al bolii.

8. Mijloace de prevenție

Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenție a demenței de tip Alzheimer. 

Se consideră însă că anumite măsuri reduc riscul de apariție al bolii sau pot duce la o întârziere a instalării.

În general, dar mai ales dacă ai avut sau ai în familie persoane care suferă de acest tip de demență, poți face următoarele lucruri pentru a încetini declinul memoriei și al aptitudinilor mentale:

– să rămâi activ mental – citește regulat cărți, ziare, reviste, rezolvă rebusuri, mergi la teatru sau concerte, participă la diverse activități sociale și evită statul îndelungat la televizor;

– să faci mișcare – exercițiile fizice cresc fluxul cerebral, care duce la stimularea celulelor nervoase.

– să te alimentezi adecvat – consumă legume și fructe bogate în vitamina C, în combinație cu administrarea de doze de vitamina E și A;

– să renunți la fumat.

9. Îngrijire bolnavi Alzheimer

Consultul de specialitate este primul pas în cazul în care suspectezi că cineva apropiat ție suferă de acest tip de demență.

Odată pus diagnosticul trebuie monitorizată permanent evoluția acestei afecțiuni, iar persoana în cauză trebuie să primească o atenție deosebită.

Din experiență îți spunem că printre altele, cel mai indicat este să porți cât mai multe discuții cu cel drag, prin care să îi antrenezi mintea, dar în același timp să eviți să îl contrazici atunci când nu are dreptate.

În momentul în care realitatea lui nu corespunde cu realitatea actuală, îl poate afecta și îi poate schimba starea în sens negativ. 

Majoritatea pacienților cu Alzheimer în stadiu incipient și mediu sunt îngrijiți la domiciliu de către membrii familiei, ceea ce reprezintă adeseori o situație epuizantă atât fizic, cât și emoțional.

În cazurile mai avansate, persoanele care suferă de această boală vor avea nevoie de îngrijire permanentă și de specialitate.

Indicația plasării într-un centru de îngrijire

Nu întotdeauna există posibilitatea îngrijirii la domiciliu. Pe măsură ce boala avansează se dezvoltă tulburări de comportament și apar alte probleme de sănătate care nu pot fi gestionate acasă.

De aceea, centrele specializate pe diferite patologii ale vârstnicilor vin în întâmpinarea nevoilor familiei și asigură asistența și supravegherea permanentă de care au nevoie persoanele suferinde de Alzheimer. 

Dacă iei în calcul această opțiune pentru cel drag ție ar trebui să știi că în centrul nostru de îngrijire avem o clădire destinată vârstnicilor care suferă de această boală.

Pentru mai multe detalii, nu ezita să ne contactezi iar noi îți pune la dispoziție toate informațiile referitoare la centrul nostru de îngrijire destinat persoanleor cu Alzheimer.

Vezi mai multe detalii pe pagina noastră de servicii îngrijire vârstnici.

Blog Casa Fabian

Ți-am pregătit articole întregi în care povestim despre cum poți să îngrijești un vârstnic în funcție de patologiile pe care le are și cum să îi faci bătrânețea mai frumoasă.

Dacă consideri util acest articol, distribuie-l mai departe!